Rusia pregătește terenul pentru a crea tensiuni în Republica Moldova prin intermediul celor două entități pe care le-a creat artificial la începutul anilor “90 – Transnistria și Găgăuzia. Pentru că scenariul folosirii forțelor politice pro-rusești, în scopul declanșării unor proteste masive care să se încheie cu debarcarea de la putere a președintei Maia Sandu și a guvernului PAS, este din ce în ce mai puțin probabil, mai ales după arestarea liderilor acestor partide sub acuzația de corupție și chiar de trădare de stat, cum este cazul fostului președinte Igor Dodon, Moscova recurge la vechea strategie a drepturilor cetățenilor ruși din așa-numitele autonomii. Prima a fost mișcată Transnistria. Liderul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, Vadim Krasnoselski, cere de câteva luni o întrevedere cu Maia Sandu, în care să discute despre problemele regiunii din stânga Nistrului, Președinția de la Chișinău nu a răspuns până acum acestor demersuri, pentru a nu intra în capcana rusească a declanșării unor tensiuni ”din vina Chișinăului”. Pe liderul de la Tiraspol l-a apucat subit o poftă nebună de negocieri cu Chișinăul, mai ales după ce forțele armate ucrainene au început contraofensiva asupra liniilor rusești. La Tiraspol deja există panică în rândul populației dar și al militarilor ruși că posibila cădere a Hersonului în mâinile soldaților ucraineni ar pecetlui și soarta Transnistriei. Nu degeaba și Moscova și-a reluat amenințările la adresa Republicii Moldova, punându-și bâtrânul ”câine” de la Externe, Serghei Lavrov, să ”latre” spre Chișinău: „Toată lumea ar trebui să înţeleagă că orice acţiune care ar ameninţa securitatea trupelor noastre (în Transnistria) va fi considerată conform dreptului internaţional drept un atac asupra Rusiei… Acum și Transnistria, și noi pledăm pentru un dialog direct, dar judecând după declarațiile publice ale președintelui Maia Sandu și ale echipei sale, ei nu doresc un dialog atât de direct, fiind ghidați în acest sens de SUA și UE. Aparent, mizează pe o cale nediplomatică de soluționare a problemei transnistrene”, a menționat Lavrov. Și nu ai cum să nu te întrebi, în aceste condiții, dacă Lavrov și alții ca el din clica lui Putin mai sunt întregi la cap? Cum să îți permiți să invoci ”dreptul internațional” când trupele tale calcă în picioare independența și suveranitatea Ucrainei? Chișinăul refuză, și bine face, să mai dialogheze la nivel de șef de stat cu liderul de la Tiraspol, delegând aceste atribuțiuni Biroului de Reintegrare, condus de diplomatul Oleg Serebrian, fost ministru de Externe al Republicii Moldova. Asta a stârnit iritarea Moscovei și a executanților săi umili de la Tiraspol și le-a acutizat temerile că problema transnistreană ar putea fi rezolvată și altfel, mai ales în contextul retragerii treptate a trupelor rusești de pe linia frontului, sub presiunea atacurilor unei armate ucrainene din ce în ce mai bine antrenată și echipată. Nu pare a dormi liniștită nici guvernatoarea Găgăuziei, cea care declara în trecut că ”ziua de 27 martie 1918, ziua unirii Basarabiei cu România este o rușine istorică” și că ”doritorii unirii cu România nu au ce căuta în Găgăuzia”. După câteva deplasări în România în care le-a spus celor care au primit-o ce au vrut să audă, Vlah (parcă ar fi nume de cod) a primit din nou ordin să tensioneze situația în ”autonomie”. Urmând același scenariu cu Krasnoselski, Vlah a tot cerut o întâlnire cu președintele Maia Sandu. Spre diferență de liderul de la Tiraspol, ”șefa” de la Comrat a avut ocazia de a vorbi cu Maia Sandu chiar la Comrat, cu ocazia întrevederii președintelui cu aleșii Adunării Populare din Gagauz-Yeri, dar fără ca discuția să fi fost programată. „Găgăuzia nu este o Antarctică politică. Lipsa dialogului nu este doar o barieră inutilă între Chișinău și Comrat, ci și o tactică greșită a partidului de guvernământ. Noi foarte mult „personalizăm” politica în țara noastră. Confundăm instituțiile puterii de stat cu liderii lor. Iar când Maia Sandu evită să se întâlnească cu Irina Vlah, ea evită să se întâlnească nu cu mine personal, ci cu șeful autonomiei, ales de popor”. Marginalizată chiar de către ai ei și aflată la final de mandat în funcția de Bașkan, Vlah încearcă să își facă auzite strigătele de luptă la Moscova, pentru a i se încredința o altă misiune. Ce înseamnă de fapt aceste solicitări de negocieri cu Chișinăul venite din partea liderilor de la Comrat și Tiraspol? Scenariul pregătit de Moscova are la bază exploatarea nemulțumirilor populației pe fondul facturilor mari la energie și a prețurilor mari la alimente. Este aruncată vina pe Maia Sandu și pe guvernul său pro occidental, sunt organizate acțiuni de protest, mai întâi în regiunile controlate de Moscova și apoi în raioanele învecinate cu acestea, pentru ca totul să culmineze cu o revoltă la Chișinău. Numai că, după ”lecția de denazificare” din Ucraina, nici rușii din Republica Moldova nu mai vor ca armata rusă să vină să-i elibereze. Spre diferență de rușii din Federație, cei din Chișinău, mai ales, au avut posibilitatea de a fi informați și din alte surse și au văzut cu ochii lor ce înseamnă ”eliberarea” făcută de armata cu care altădată se mândreau. Acum, când au văzut că nu este formată decât din niște sărăntoci strânși de prin toată stepa rusă, puși pe crime, violuri și prăduială, și-au schimbat perspectiva. De altfel, când ambasadorul rus la Chișinău a declarat în martie anul acesta că drepturile rușilor sunt încălcate în Republica Moldova, comunitatea rusă a reacționat imediat și l-a rugat pe ambasador să-și spună poveștile la Kremlin pentru că nu au nevoie de armata rusă să vină să-i protejeze. Pentru că rușii din Republica Moldova s-au obișnuit cu un stil de viață și cu un grad de libertate la care semenii lor din ”măreața” federație a lui Putin nici măcar nu pot visa. Și pentru că majoritatea rușilor din Republica Moldova sunt educați și au o stare materială chiar mai bună decât a basarabenilor. Si atunci pentru ce și mai ales pentru cine și-ar risca acest confort, această liniște, această stare de bine actuală? Pentru ambițiile lui Putin? De aceea, în cazul Republicii Moldova, scenariile rusești elaborate prin subsolurile puterii de la Kremlin se vor duce dracului! Cu tot cu autorii lor!
