Reuters: reactoarele modulare promise de americani în România au nevoie de uraniu rusesc!

Într-un articol publicat de Agenția ”Reuters”, intitulat ”Noua industrie nucleară a Americii are o problemă rusă”, se scoate în evidență faptul că mult trâmbițata strategie nucleară civilă americană nu se poate dezvolta, deocamdată, fără uraniul rusesc. Este vorba chiar de firmele americane care dezvoltă o nouă generație de centrale nucleare mici, cum sunt și cele propuse României, pentru a ajuta la reducerea emisiilor de carbon. Dar acestea au o mare problemă: doar o singură companie vinde combustibilul de care au nevoie, și aceea este o companie rusă. Ce se întâmplă de fapt? Analiza ”Reuters” demonstrează că, de fapt, cei care au dezvoltat planurile centralelor atomice modulare nu au luat foarte bine în calcul combustibilul folosit de acestea, cunoscut sub numele HALEU (High-Assay Low-Enriched Uranium), respectiv uraniu îmbogăţit de la 5% până la 20% cu izotopul U-235, în timp ce reactoarele clasice utilizează uraniu îmbogăţit cu izotopul U-235 doar până la 5%. Site-ul guvernamental American estimează că ar fi nevoie de circa 600 de tone de HALEU până în 2030 astfel încât noua tehnologie să fie viabilă din punct de vedere comercial. Analiștii ”Reuters” conmsideră că o soluţie temporară ar putea fi utilizarea unei părţi din stocul de uraniu din arsenalul militar, care ar urma să fie „diluat” pentru a atinge concentraţia necesară. „Producţia de HALEU este o misiune de importanţă critică şi sunt evaluate toate eforturile necesare pentru creşterea acesteia”, a declarat un oficial din Departamentul Energiei pentru Reuters. Lipsa unor furnizori stabili de uraniu pentru centralele modulare a condus la apariţia unui cerc vicios care poate fi rupt foarte greu: producătorii potenţiali de centrale se tem că nu vor primi comenzi în absenţa surselor stabile de combustibil nuclear, iar lipsa comenzilor pentru producătorii de centrale îi determină pe potenţialii producători de combustibil să amâne construirea unor lanţuri de distribuţie care să permită înlocuirea uraniului din Rusia. „Nimeni nu vrea să lanseze o comandă pentru 10 reactoare fără o sursă de combustibil şi nimeni nu doreşte să investească într-o sursă de combustibil fără o comandă pentru 10 reactoare”, a declarat Daniel Poneman, director executiv al companiei Centrus Energy. Compania Centrus Energy, singura din afara Rusiei care are o licenţă pentru producţia de HALEU, a obţinut un contract guvernamental pentru construirea unei facilităţi de producţie demonstrative. Proiectul prezintă deja întârzieri, pe fondul problemelor de pe laţurile de aprovizionare. Odată finalizată capacitatea de producţie, Centrus va putea furniza anual 13 tone de HALEU, respectiv o treime din necesarul pentru reactoarele care ar trebui construite până în 2030. După cum scrie Reuters, guvernul american va decide în curând cantitatea de uraniu cu grad înalt de îmbogăţire care va fi transformată în HALEU, dintr-un stoc total de 585,6 tone. Faptul că Rusia deține monopolul asupra HALEU a fost mult timp o preocupare pentru Washington. Dar doar TENEX, care face parte din compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom, vinde pe piață HALEU în acest moment. Deși nicio țară occidentală nu a sancționat Rosatom față de Ucraina, în principal din cauza importanței sale pentru industria nucleară globală, dezvoltatorii de centrale electrice din SUA, cum ar fi X-energy și TerraPower, nu vor să fie dependente de un lanț de aprovizionare rusesc. SMR-ul din România, de care presa de la noi a bătut atâta tam-tam, este încă în stadiu de cercetare în SUA, deci mai devreme de 2029 nici nu ne putem gândi la așa ceva, și este tot pe bază de HALEU. Companiile din Statele Unite și Europa au planuri să producă HALEU la scară comercială, dar chiar și în cele mai optimiste scenarii, ei spun că ar dura cel puțin cinci ani din momentul în care se va decide să se continue implemenarea. „Nimeni nu vrea să comandă 10 reactoare fără sursă de combustibil și nimeni nu vrea să investească într-o sursă de combustibil fără comandă de 10 reactoare”, a declarat Daniel Poneman, directorul executiv al furnizorului american de combustibil nuclear Centrus Energy Corp (LEU. A) . Guvernul SUA a recunoscut cu ani în urmă că monopolul Rusiei asupra HALEU ar putea împiedica dezvoltarea de concepte avansate despre care se speră că vor furniza energie cu emisii scăzute de carbon acasă și vor fi, de asemenea, exportate pe piețele din Europa și Asia. Guvernul a atribuit un contract cu costuri partajate în 2019 către ”Centrus”, singura companie din afara Rusiei care are în prezent o licență pentru a face HALEU, pentru a construi o instalație demonstrativă. În timp ce instalația urma să înceapă să producă HALEU în acest an, producția a fost amânată până în 2023, parțial din cauza întârzierilor în obținerea containerelor de depozitare, precum și din cauza problemelor legate de lanțul de aprovizionare în timpul pandemiei globale, a anunșat ”Centrus”. Odată ce instalația va fi pusă în funcțiune, va dura cinci ani până când poate începe să producă 13 tone de HALEU pe an. Dar aceasta este doar o treime din cantitatea de care proiectele DOE vor fi necesare pentru reactoarele americane pana in 2030. TerraPower, de exemplu, a spus că va avea nevoie de 15 tone de HALEU pentru prima încărcătură de combustibil a reactorului său avansat. Alți potențiali producători HALEU sunt și mai în urmă, relatează ”Reuters”. Compania franceză de exploatare și îmbogățire a uraniului, deținută de stat, ”Orano”, anunță că ar putea începe să producă HALEU în cinci până la opt ani, dar va solicita o licență de producție numai după ce va avea cu contract pe termen lung. Pentru TerraPower și X-energy, care au proiecte planificate în state americane Wyoming și, respectiv, Washington, timpul curge. Washington le-a atribuit contract pentru a construi două reactoarei demonstrative până în 2028. Dar fără combustibil rusesc, termenul limită va cădea cu mult înainte ca orice furnizori comerciali alternativi să funcționeze. Pentru a accelera procesul și a ieși din impas, guvernul SUA caută să „combine” uraniul foarte îmbogățit de calitate pentru arme aflat în stocul său, deși asta va dura timp. Anul trecut, centralele nucleare din Statele Unite au importat aproximativ 14% din uraniul lor din Rusia, împreună cu 28% din serviciile lor de îmbogățire, potrivit Administrației de Informații Energetice din SUA.