„Îmi pare rău că trebuie să renunț la cea mai grozavă slujbă din lume”. Cu această părere de rău şi-a anunţat Boris Johnson demisia din fruntea Guvernului Marii Britanii şi de la şefia Partidului Conservator, la doar o lună după ce a supraviețuit la limită votului de neîncredere dat de colegii săi. „Este clar acum că dorința deputaților conservatori din Parlament este ca Partidul Conservator să aibă un nou lider și, ca urmare, un nou premier”, a precizat Johnson. El a declarat că ar fi vrut, totuşi, să rămână în funcția de premier până la toamnă. Va rămâne, însă, ca interimar până la desemnarea unui nou premier de către Parlamentul Marii Britanii.
Anunțul lui Johnson vine la scurt timp după un val de demisii în Cabinetul Johnson, care a început marți-seară, când ministrul de Finanțe al Marii Britanii, Rishi Sunak, şi cel al Sănătății, Sajid Javid, și-au depus mandatele. 57 de membri ai Partidului Conservator şi-au depus mandatele, în mai puţin de 48 de ore. Boris Johnson a spus că, în ultimele zile, a încercat să-și convingă colegii de partid că ar fi „excentric” din partea lor să schimbe guvernul în mijlocul atâtor reforme ce au loc pe plan politic și în fața greutăților cu care se confruntă societatea. „Regret că argumentele mele nu au avut succes”, a punctat el, precizând că va sprijini viitorul candidat la şefia Partidului Conservator, care va fi şi viitorul premier britanic.
Criza politică din Marea Britanie arată cum o guvernare relativ stabilă, care a reușit să ducă Brexitul la liman, sare în aer cauza scandalurilor din ultimul an. Problemele interne au mocnit, sub declaraţiile şi acţiunile premierului, care părea pe val, în contextul războiului din Ucraina. A criticat aspru Kremlinul, a anunțat rapid ajutor militar, financiar și umanitar pentru Ucraina și a fost primul lider G7 care a vizitat Kievul, în plin război. Recent, la manifestările dedicate Jubileului Reginei Elisabeta a II-a a fost huiduit, dar a trecut cu brio peste acel moment. Paharul controverselor care i-au marcat mandatul de premier s-a revărsat în momentul în care nu a dat atenţie scandalului provocat de Chris Pincher, responsabil de disciplina deputaților conservatori, care ar fi atins în mod nepotrivit doi colegi de-ai săi.
Vizibil slăbit după votul de neîncredere din iunie, când a pierdut susținerea a o treime din membrii conservatori în Parlament, Boris Johnson s-a agăţat cu disperare de putere. Regulile Comitetului 1922 impun ca următorul vot de neîncredere poate avea loc doar la un an distanță. Singura cale prin care ar fi avut loc un alt vot de neîncredere împotriva Guvernului conservator ar fi fost la nivelul Camerei Comunelor. După demisiile din ultimele zile și refuzul de până joi-dimineață al lui Boris Johnson de a renunța la funcția de premier, Comitetul 1922 a luat în calcul inclusiv schimbarea regulilor, astfel încât să permită un vot de neîncredere mai devreme. O decizie în acest sens a fost, însă, amânată, în speranţa că premierul va demisiona până în 11 iulie.
Potrivit unui sondaj YouGov, citat de The Guardian, actualul ministru al Apărării, Ben Wallace, este preferat de majoritatea conservatorilor în fruntea partidului. Boris Johnson a precizat că, săptămâna viitoare, va fi anunțat calendarul pentru alegerea viitorului lider al partidului și că, până atunci, intenționează să rămână în funcția de premier. „Am convenit cu Sir Graham Brady, liderul grupului nostru parlamentar, că procesul de alegere a unui nou președinte începe acum, iar calendarul va fi anunțat săptămâna viitoare. Astăzi, am numit un Cabinet care să guverneze, la fel cum voi face și eu, până la alegerea unui nou lider”, a declarat Johnson.
