Guvernanții vor să demonstreze că sunt preocupați de majorarea pensiilor. Ministerul Muncii face, deja, simulări privind majorarea cu până la 10% a veniturilor pensionarilor. Sunt analizate variante, precum creșterea punctului de pensie cu 5%, 8% sau 10%. Aplicarea măsurii este impusă de inflația tot mai accelerată, cu efecte negative asupra puterii de cumpărare a populației. Potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică, rata inflației se apropie de 14%. Prețul alimentelor s-a majorat cu 13,5%, bunurile nealimentare s-au scumpit cu 16,3%, iar serviciile, cu 7,1%.
În condițiile în care chiar președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru majorarea pensiilor, deoarece consideră că este imoral și incorect ca doar pensionarii să plătească prețul crizelor, este de așteptat ca Executivul să ia curând o decizie, iar măsura să fie aplicată din toamnă, după rectificarea bugetară. ”Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum are cineva care e în deplinătatea forțelor . Dacă nu-i ajung banii, își caută alt job, poate mai lucrează peste program și așa mai departe. Pensionarii stau în ceea ce primesc, pensia lor, și mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situației. E clar că Guvernul trebuie să vină, și va veni, cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a comentat șeful statului. Punctul de pensie a fost majorat cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei, la începutul anului, iar pensia minimă a crescut cu 25%.
Plata pensiilor este una dintre cele mai importante cheltuieli bugetare și este susținută direct din contribuțiile angajaților, la care se adaugă o subvenție de la bugetul de stat. Asta compensează semnificativ golul provocat la Pilonul I de pensii, în urma transferului unei părți a contribuției angajaților către Pilonul II. Potrivit datelor furnizate de Casa Naţională de Pensii Publice, în luna mai, aproape 500.000 de vârstnici aveau pensii mai mari de 3.000 de lei, în timp ce peste 1.300.000 încasau pensii până în 1.000 de lei.
Problema este că sistemul de pensii din România, construit, teoretic, pe principiul contributivității, are hibe precum diferențe flagrante în calcularea punctului de pensie. O altă problemă, care încalcă principiul contributivității și pune presiune pe bugetul de stat, este cea a pensiilor speciale. Datele oficiale publicate de Casa Națională de Pensii Publice arată că, în ianuarie 2022, pensiile speciale medii se situau între 4.901 lei, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, și 20.207 lei, pentru foștii procurori și judecători. Nu în ultimul rând, majorarea cu până la 10% a pensiilor menține dezechilibrul între veniturile pensionarilor. Astfel, un pensionar cu o pensie în jur de 1.000 de lei/lună, în cel mai fericit caz, va primi 1.100 de lei, iar unul cu 2.000 de lei/lună, va încasa 2.200 de lei.
