Platformele de dezinformare în masă câștigă, anual, 2,6 miliarde de dolari, din campanii publicitare finanțate de cele mai importante companii multinaționale, arată estimările NewsGuard.
Cum s-a ajuns aici?
Giganții din industria tehnologiei informației au democratizat atât producția de conținut, cât și posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conținutului consumat, și, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv. Aşa a declarat preşedintele Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), Dragoș Stanca, la conferința The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori.
Dragoș Stanca: „Cu cât produci mai multă audienţă, cu atât faci mai mulţi bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Şi, atunci, au apărut fake-news, clickbait şi alte metode prin care suntem, cumva, ţinuţi captivi să consumăm cât mai mult conţinut, să producem cât mai multe afişări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin şi să ajungă la cât mai mulţi clienţi, care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relaţiei dintre public, jurnalişti, comercial şi editorial s-au fracturat total.”
În web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setați să ofere preponderent, spre consum, conținut pe placul utilizatorilor. Oamenii petrec din ce în ce mai mult timp navigând prin noianul de conţinut de calitate îndoielnică sau care pur şi simplu dezinformează. Implicit, consumul de spoturi publicitare și alte tipuri de conținut comercial creşte semnificativ. Jurnalismul se confruntă, la nivel internaţional, cu o subfinanţare cronică, în timp ce platformele de dezinformare câştigă, anual, 2,6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanţate de cele mai importante companii multinaţionale, arată estimările NewsGuard.
Dragoș Stanca: „Acest lucru ne duce într-o direcție nebună, în care nu mai avem răbdare unii cu alții, nu mai știm să deosebim dezinformarea de informație legitimă, credem că toți jurnaliștii sunt corupți și că nimeni nu mai face conținut cu bună credință, ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp.”
Ce soluţii există, pentru combaterea dezinformării şi salvarea principiilor fundamentale ale jurnalismului?
Prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conținut au capacitatea de a recâștiga încrederea publicului, arată Dragoş Stanca: „Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaște regulile jocului de la început și că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni și condiții, îl are cu toți utilizatorii platformei. În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poți verifica dacă o știre a fost modificată, dacă o fotografie, care este și NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poți fi manipulat atât de ușor crezând că ți se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naște un ecosistem mult mai sănătos.”
O mare parte din media a fost viciată și și-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă, există în continuare jurnalism onest care servește interesului public. Dragoş Stanca: „Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieșit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanității. (…) Gândește-te ce am reușit, de la aselenizare și până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM, care avea o putere de vreo 1,2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună, operat de un computer, care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Și asta am făcut din 1969, până acum. Este absolut fabulos ce am reușit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani, s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinși de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ștampile.”
Un raport special realizat de NewsGuard și Comscore ilustrează amploarea acestui fenomen, cu care Uniunea Europeană se luptă deja de câțiva ani. Conform raportului, 1,68% din afișările de reclame din eșantionul de 7.500 de site-uri analizate au fost plasate pe site-uri care dezinformează. Raportând acest procent la câștigurile totale de 155 miliarde de dolari din industria publicității online, rezultă venituri de aproximativ 2,6 miliarde de dolari pentru publicațiile online ce găzduiesc fake news.
Comisia Europeană recomanda, anul trecut, implementarea unor măsuri adiționale, care să facă dezinformarea mai dificil de monetizat. Astfel, platformele și jucătorii din ecosistemul de publicitate online trebuie să colaboreze mai transparent unul cu celălalt, să facă schimb de informații și să refuze actorii care postează sistematic fake news. NewsGuard implementează două strategii pentru limitarea fenomenului. Estee vorba despre implicarea factorului uman în procesul publicitar, pentru a detecta site-urile de dezinformare mai eficient, și extinderea bazei de date cu site-uri și editori de înaltă credibilitate.
