Compania care se ocupă de lucrările de restaurare a clădirii celebrului cazinou din Constanța, a finalizat lucrările la fațada de nord și a turnurilor cu berbeci. Cladirea a devenit astfel vizibilă publicului larg. Ministerul Dezvoltării a anunțat că au fost finalizate lucrările la fațada de nord a clădirii Cazinoului de la Constanța și a turnurilor cu berbeci și au fost înlăturate elementele de protecție, clădirea fiind astfel vizibilă publicului larg care frecventează faleza Cazinoului sau Acvariul din Constanța. Proiectul, în valoare de peste 18 milioane de euro, asigurat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții, vizează consolidarea și reabilitarea Cazinoului constănțean. Ceea ce este extreme de interesant, este că lucrările de rstaurare au fost facute și după niște schițe găsite ascunse în zidurile clădirii. Se presupune că aceste schițe au fost ascunse în ziduri de deținuții care au lucrat la renovarea cazinoului în 1950, pe timpul puterii staliniste instaurate și în România. NU se știe deocamdată care va fi viitoarea destinație a clădirii, pentru că decizia trebuie luată de Primăria și Consiliul Local Constanța care sunt beneficiarii lucrării. Cazinoul din Constanța a fost inaugurat pe data de 15 august 1910. Conform Wikipedia, La 21 decembrie 1909, inginerul Elie Radu și arhitecții Ion Mincu si Dimitrie Maimarolu sunt solicitați să se deplaseze la Constanța, într-o comisie menită să studieze cazinoul din toate punctele de vedere. Rezultatul inspecției s-a materializat printr-un important document care conține opiniile documentate și bine susținute ale unor personalități de real prestigiu. Observațiile privesc adăugarea de spații: o sală mare pentru restaurant, cu bucătărie și dependințele necesare, restaurant care va fi pus în legatură cu terasa din spatele ușii vitrate, care să nu obtureze perspectiva larg deschisă asupra mării. S-au sugerat și degajarea scării de onoare printr-o arcadă spectaculoasă, adăugarea de intrări, vestiare, toalete, dar și suprimarea de trepte sau ferestre. Lucrări de restaurare și modernizare ale Cazinoului au fost efectuate în anul 1934 de către proiectantul celei de-a doua versiuni, Daniel Renard. Se știe că Regina Elisabeta a fost invitată deseori să patroneze serate culturale la Cazinou, fiind o persoană cu o cultură fantastică. ”Regina Elisabeta, când venea vara la mare, îi plăcea să invite intelectualitatea din Constanța la șezători literare, la câte un dineu literar, la câte un prânz și toți intelectualii orașului erau bucuroși să se adune acolo, astfel că i-au cerut reginei să patroneze seri cultuale. Regina se simțea foarte bine în compania lor, pentru că era o femeie extrem de cultă, știa multe limbi, știa filozofie, se preocupase de ezoterism. Era o femeie care citise marii clasici în original, îi plăcea muzica foarte mult. Să îl acompaniezi pe Enescu, nu-i e oricui la îndemână, iar regina Elisabeta a făcut acest lucru. Era un om care scria și avea o cultură literară extraordinară. Nu se relevează destul, în momentul în care se vorbește despre Elisabeta, faptul că prima regină a României era un om de o cultură fantastică, lucru rarisim în acea vreme, pentru că reginele nu trebuia de obicei să aibă o asemenea cultură. Ele aveau obligația să știe să își îndeplinească atribuțiile care le reveneau prin rang și o făceau de obicei cu multă grație, dar regina Elisabeta, principesa Elisabeta de Wied a fost educată în acest sens de către tatăl ei, care era un soi de filozof sceptic.” a declarat directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu. Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a României era Carmen Sylva, supranumită și regina scriitoare. Ea a scris romane, basme, poeme, lucrări cu caracter memorialistic și povestiri. Pentru că iubea marea și își petrecea vacanțele de vară în Constanța, regele Carol I i-a construit un pavilion regal, la capătul digului dinspre farul din port. Se spune că regina agita o batistă din mătase albă, de câte ori auzea că un vapor părăsește rada portului și îi recita o poezie. Pe faleza Cazinoului din Constanța se află statuia reginei Elisabeta, în mărime naturală, care o înfățișează pe regină privind spre mare.