Arheologii Muzeului Țării Crișurilor au făcut o descoperire extraordinară în cadrul cercetărilor arheologice efectuate pe drumul care leagă Oradea de autostrada A3, potrivit Agerpres . La deschiderea unui mormânt antic, echipa de arheologi a găsit o comoară despre care se crede că datează din anul 4500 î.Hr., unică în toată Europa. Comoara este formată din 169 de inele de aur, 800 de mărgele din sidef și o brățară multi-spirală de cupru. Arheologii care au făcut descoperirea spun că este o descoperire senzațională pentru perioada respectivă, având în vedere că piesele de aur găsite în Bazinul Carpaților până la această dată numără în total în jur de 150 de piese. „Este o descoperire fenomenală. Un astfel de tezaur de comori nu există în Europa Centrală și de Est. Este foarte ciudat pentru că tocmai fusese descoperit aur în Eneolitic”, a spus directorul Muzeului, istoricul Gabriel Moisa. Dr. Călin Ghemiș este de părere că tezaurul de aur este cea mai importantă descoperire din punct de vedere arheologic și patrimonial, deoarece inventarul complexului 22 de la situl VIII este „extrem de bogat pentru perioada Epocii Cuprului”. Cercetările arheologice au fost efectuate de arheologii Muzeului în colaborare cu alte instituții, în perioada 29 martie – 25 iunie, sub coordonarea arheologului dr. Călin Ghemiș (Muzeul Țării Crișurilor), în colaborare cu prof. dr. hab. Molnar Kovacs Zsolt (Facultatea de Istorie și Filosofie, Babeș – Universitatea Bolyai din Cluj-Napoca), Dr. Adrian Ursuțiu (Centrul Arheo UBB – Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) și prof. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea). Au fost descoperite mai multe vestigii aparținând unor orizonturi culturale și cronologice diferite (Neolitic, Epoca Bronzului, Epoca La Tene, Așezări sarmatice, Epoca Romană, Epoca Medievală, Necropole din secolul al XVIII-lea), continuarea săpăturilor arheologice obținută fiind de o semnificație deosebită.
