Astfel ar putea fi caracterizată atitudinea Austriei de astăzi din cadrul Consiliului JAI, la care a votat împotriva apartenenței României la spațiul Schengen. Decizia era luată de câteva luni dar au anunțat-o în ultimul moment pentru ca Viena să poată face față presiunilor altor state importante din UE. Mult mai abilă politic decât Ungaria, partenera ei de ”imperiu” și de ”pat” politic cu Rusia, Austria a lăsat totul pentru ultimele clipe pentru a-și demonstra loialitatea față de Putin și pentru a-i demonstra că este un partener de bază al Rusiei în cadrul unei Uniuni Europene care își arată faliile în pofida declarațiilor de unitate. De ce afirmăm că, prin votul de astăzi, Austria a arătat ca una dintre prostituatele Rusiei, dansând goală pe masa Consiliului Jai? În urmă cu 16 ani l-am avut ca invitat special în studioul emisiunii ”Vector Est” pe care o realizam la N 24, pe consilierul economic al ambasadei Rusiei la București, un basarabean la origine, născut undeva pe la Ungheni. Trecut brusc de la discuția despre scăderea natalității în Rusia la întrebarea ”Este adevărat că acțiunile OMV Austria sunt cumpărate masiv de Gazprom?”, omul s-a blocat și a dat din gură un răspuns bâlbâit dar năucitor, care i-a adus după câteva zile și rechemarea de la post. A spus ”Da, Gazprom cumpără masiv acțiuni OMV Austria pentru că este direct interesată să joace un rol activ pe piața de energie din Europa”. Din acel moment, nu am mai avut în față un diplomat de rang înalt al Federației Ruse, ci un om copleșit care abia aștepta să se încheie emisiunea. Traian Băsescu, președintele de atunci al României, nu a pierdut prilejul și a ieșit cu declarații în presa centrală, afirmând că există riscul ca autoritățile române să nu cunoască acționarul majoritar al OMV, proprietarul Petrom, întrucât peste jumătate dintre titluri sunt listate la bursă, de unde Gazprom „cumpără masiv” acțiuni ale grupului austriac. ”În acest moment, statul austriac deține puțin peste 30% din acțiunile OMV, iar un grup de investiții din Orientul Mijlociu deține peste 17% din acțiuni. 51% din acțiunile OMV sunt cotate pe bursele din SUA, Londra si Austria. Cine, când, cum, va deține pachetul de 51% din acțiuni nu știm pentru că sunt pe bursă. Avem riscul de a nu ști, de fapt, cine este acționarul majoritar în OMV-Petrom. Iar declarațiile consilierului economic al Ambasadei Rusiei, că Gazprom cumpără masiv acțiuni OMV, sunt o realitate”, afirma atunci președintele României, Traian Băsescu, după difuzarea emisiunii ”Vector Est”. Deci știm de 16 ani cine face jocurile la Viena. Mai mult decât atât, în luna iulie a acestui an, cotidianul ”Adevărul” republica un articol din ”Washington Times” în care se demonstra influența masivă a Rusiei în Austria, chiar la nivelul preluării conducerii în cadrul serviciile secrete austriece precum și la nivelul conducerii partidelor vieneze. ”Washington Times” făcea referire la celebrul caz Egisto Ott, care a condus agenţi sub acoperire în serviciul de securitate internă austriac şi a servit şi în Turcia şi Italia ca ofiţer de informaţii. El a fost arestat anul trecut, fiind suspectat că a vândut secrete de stat Rusiei, precum şi că a transmis informaţii despre cei pe care Kremlinul îi consideră inamici şi se află în Occident. Acest lucru este afirmat de oficiali europeni din domeniul securităţii şi confirmat şi de documentele anchetei austriece. În articolul respectiv se preciza că se încearcă să se afle cât de puternică este infiltrarea Rusiei în serviciile de informaţii ale Austriei. Cazul Ott a fost o deflagrație recepționată în plin de clasa politică austriacă. Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei şi Lupta împotriva Terorismului (BVT) a fost atunci dizolvat, iar alte agenţii europene de informaţii şi-au limitat legăturile cu Viena pentru a evita partajarea datelor despre Rusia. Ott devenea astfel simbolul pătrunderii profunde a Rusiei în cercurile politice, industriale şi de informaţii din Austria, o ţară a UE, au notat ziariștii americani. Ancheta declanșată la Viena, desigur cu larg sprijin și interes american, avea drept scop principal procesul de revizuire a riscurilor pentru ţările influenţate de Moscova. În paralel cu investigarea infiltrării Rusiei în serviciile de informaţii ale Austriei, s-a trecut la verificarea contactelor şefului gigantului gazier de stat OMV cu Rusia. „Influenţa Rusiei în Austria trebuie investigată amănunţit. De mulţi ani, oamenii Moscovei au pătruns în sistemul nostru politic. Acum, dependenţa economică şi politică de Rusia a devenit în sfârşit o ameninţare clară pentru securitate”, declara atunci deputatul austriac Stefanie Crisper. The Washington Post nota că articolul său se bazează pe sute de pagini de documente aflate în mâinile jurnaliştilor sau studiate de aceştia. Precum şi interviuri cu peste 12 oficiali occidentali actuali şi foşti şi cu alţii care cunosc detaliile cazului Ott. Oficialii europeni de securitate au spus pentru ”Washington Post” că Ott, împreună cu alţi ofiţeri de informaţii austrieci, a promovat un plan de reformare a serviciilor de securitate. Se propunea infiinţarea unui nou departament în cadrul ministerului de externe al ţării, potrivit documentelor anchetei. La acea vreme, Ministerul de Externe era condus de Karin Kneissl, din partea Partidul Libertăţii, de extrema dreaptă, nimeni alta decât mireasa care a dansat cu Putin, invitat special la nuntă. Partidul ”miresei” a făcut parte din coaliţia de guvernământ din 2017 până în 2019, și a construit o relaţie deosebit de cordială cu Kremlinul, ajungând până acolo încât şi-a trimis niște membri de partid în vizite oficiale în Crimeea ocupată. După ce nu a mai fost ministru, Karin Kneissl a fugit din Austria în Rusia unde a primit un post de conducere în gigantul de petrol ”Rosneft”. Clar? Austria a și rămas de altfel ”cuib” de spioni ruși și chiar ”hub” de conexiune între agențiile de informații rusești și cele occidentale, ”obicei” ce s-a păstrat din anii 1950. Și fosta ministră de externe nu a fost singura stipendiată de Moscova! Fostul cancelar austriac Christian Kern a făcut parte din consiliul de administraţie al Căilor Ferate Ruse, iar un alt fost cancelar, Wolfgang Schussel, a lucrat pentru Lukoil. Ajungem astfel la dependența companiilor austriece din sectorul energetic de Rusia. Publicația americană amintește de faptul că în 2015, OMV, deţinută parţial de guvern şi păstrându-şi statutul de a doua companie ca mărime din ţară, angaja un nou director executiv, germanul Reiner Seele. Acesta lucrase înainte la Wintershall Holding, partener al Gazprom şi puternic susținător al Nord Stream. În iunie, consiliul de supraveghere al OMV a lansat o investigaţie internă asupra contractelor semnate de Seele care au făcut Austria şi mai dependentă de gazul rusesc. De asemenea, suspectă a fost şi o afacere de sponsorizare de 20 de milioane de dolari pentru clubul rus de fotbal Zenit, echipa favorită a lui Putin. Și acum revenim la zilele noastre și la votul Austriei nu atât împotriva României ci chiar împotriva Uniunii Europene. Cancelarul german a acționat ca un ic de spart lemne, dar barosul care a lovit a fost fără îndoială în mâinile Rusiei. Interesele maxime ale Kremlinului sunt: crearea de disensiuni în cadrul Uniunii Europene; exploatarea sentimentului antieuropean al românilor și bulgarilor, oferind astfel un prețios ajutor partidelor extremiste din cele două țări care sunt abil sprijinite de Rusia. Chiar din trei state, dacă punem la socoteală și Republica Moldova, dacă ne gândim din punctul de vedere al afinităților și puternicelor legături inclusiv emoționale. A acoperi, a drapa, a scuza acțiunea nemernică a cancelarului austriac și a ministrului său de interne doar prin invocarea unor teme de politică internă este fie o naivitate, fie o tentativă de păstra cât de cât calmul în perspectiva unor noi negocieri cu Viena. Absolut toți analiștii cu cap din țara asta sunt la unison de acord că Austria a făcut astăzi jocul Rusiei, Alături de Olanda, care tot invocă proasta funcționare a justiției în România. Și au dreptate dacă privim în profunzime abuzurile crase ale procurorilor români precum și deciziile judecătorești absolut contrare nu doar legii ci și omeniei și bunului simț, în multe dosare. Și nimeni nu răspunde! Toți procurorii și judecătorii din România cercetați pe linie de serviciu au ieșit basma curată. Nici măcar nu au ajuns să fie anchetați! Dincolo de această poziție a Olandei, îndulcită se pare cu niște corvete, există și ceva despre care nu se prea vorbește. Portul Rotterdam reprezintă, conform chiar informațiile făcute publice de instituțiile de stat olandeze, concurentul oficial al portului Constanța pe piața europeană a cocainei. Dacă România intră în spațiul Schengen, Rotterdam își pierde nu doar din influență, ci pierde supremația pe piața europeană a drogurilor. Analizați drogurile care sunt în preferințele austriecilor și veti observa că produsul preferat este cocaina. Vedeți acum legătura între Austria și Olanda? Cocaina și capii rețelelor de trafic de droguri care au făcut lobby împotriva României pentru a nu fi deschisă concurenței piața de cocaină și pentru a menține stabilitatea afacerilor prin portul Rotterdam. Câți bani de la rețelele de trafic de droguri or fi intrat, după ”spălările” de rigoare, în buzunarele susținătorilor refuzului de a primi România în spațiul Schengen. Dar ca să nu mai aruncăm toată vina pe alții, hai să privim și în curtea noastră. Este un eșec clar al președintelui României, Klaus Iohannis, nu doar prin faptul că are politica externă printre principalele atribuții, ci prin prietenia afișată și asumată cu marile concerne austriece prezente în România. Ne aducem aminte cum, la chemarea președintelui Iohannis ca poporul român să iasă în piață împotriva hoților de noapte ai lui Dragnea, printre primii protestari prezenți în Piața Victoriei s-a aflat șeful băncii austriece Reiffeisen Bank în România, olandezul Steven von Groningen. Cât despre legătura șefului statului cu concernul austriac vinovat de defrișările masive din țara noastră, rămâne celebra scrisoare a austriecilor către iohannis în urma căreia președintele a întors de la promulgare Codul Silvic în forma în care creștea gradul de protecție al pădurilor românești împotriva defrișărilor sălbatice și masive practicate de firma austriacă. Informațiile au fost făcute publice de Sebastian Ghiță, care mai făcea trimitere la o altă legătură importantă a lui Klaus Iohannis cu Austria, și anume Andreas Huber, consulul Onorific al Austriei la Sibiu, prieten, rudă şi chiar fin al lui Klaus Iohannis. Dincolo de președinte, de vină ar fi lichelismul și lipsa de demnitate demonstrate de majoritatea politicienilor români, de la stânga la dreapta, care de-a lungul timpului au pupat toate fundurile politicienilor austrieci și ale șefilor firmelor austriece care sunt în România. Politicienii români au fost ”acoperișul” firmelor austriece neverificate vreodată de ANAF sau verificate de ochii lumii, în timp ce firmele românești erau închise și patronii lor trimiși în pușcăriii mai mult pe baza unor denunțuri prelucrate decât pe baza unor documente. Analizați în acest sens domeniul de activitate al marilor firme austriece prezente în România și veți observa că nu mai au parte de concurență serioasă românească. Și asta nu se putea face fără influența nesătulilor politicieni români și a bâtelor acestora din justiție. În ceea ce privește românul de rând, acesta se revoltă și el dar nu știe de ce. Își vede deputatul sau senatorul de la el din provincie că e revoltat și supărat pe austrieci și este și el, sărman românul, revoltat. Cu toate că el nu are treabă cu coada din vamă cum are, de exemplu, soția sau amanta politicianului. Vă dați seama că acum, pe lângă frica politicianului român aflat la putere că scade în sondaje și cresc cei din opoziție, ,mai are parte în viața privată și de gura soției sau, și mai rău, a amantei, în fața căreia s-o fi lăudat cum a făcut el să nu mai stea ea mult în vamă când o trimite la shopping cu banii furați de la sărmanul român revoltat și el acum fără a fi afectat direct. În rest, dacă ridicăm iar ochii peste gardul Schengen, ne rămâne în fața ochilor imaginea Austriei, precum o prostituată a Rusiei care a dansat goală, la ordinil Rusiei, pe masa Consiliului JAI de la Bruxelles.
New York Times: Israelul este gata să riște un război total cu Iranul
O analiză publicată de prestigiosul cotidian New York Times dă fiori întregii lumi. Conform acesteia, Israelul ar fi gata să...