Moartea celebrei actrițe Valeria Seciu a fost anunțată de UNITER într-o postare pe Facebook. Născută la Bucureşti, Valeria Seciu a intrat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (1964), unde avea să-l cunoască pe viitorul său soț, nimeni altul decât actorul Octavian Cotescu, pe atunci asistent al profesorului A. Pop Marțian, la clasa căruia studia Valeria. După absolvire, debutează pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti alături de Ion Caramitru, cu rolul Veronicăi Micle din dramatizarea „Eminescu”, în regia lui Sică Alexandrescu. A făcut roluri memoravile, în spectacole precum: „Eminescu” (1964), „Răzvan şi Vidra” şi „Apus de soare” (1967), „‘Enigma Otiliei” (1968), „Idiotul” (1969), „Cui i-e frică de Virginia Wolf?” (1970), „Pisica în noaptea Anului Nou” şi „Jocul de-a vacanţa” (1971), „Richard al III-lea” (1976). A avut parteneriate legendare de scenă cu actorii Ştefan Iordache şi Gheorghe Visu. Marile roluri din această perioadă au fost: „Să îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello (1978), „Maestrul şi Margareta” de M. Bulgakov (1980), „Nişte ţărani” de Dinu Săraru (1981), „Dama cu camelii” de AL. Dumas (1985). A mai jucat în: „Pescăruşul” de Cehov (1993), „Spirit” de Margaret Edson (2001), „Cum gândeşte Amy” de David Hare, (2005), „Furtuna” de William Shakespeare (2009), toate în regia Cătălinei Buzoianu, „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007). La începutul anilor 1990, fără a părăsi scena Teatrului Mic, Valeria Seciu a înfiinţat şi condus Teatrul Levant, una dintre primele trupe independente de gen de după revoluţie. A jucat în peste 20 de roluri în filme, din care amintim „Asediul” (1971), „Un august în flăcări” (1974), „Regăsire” (1977), „Clipa” (1979), „Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii” (1979), „Lumini şi umbre” – serial TV (1979-1982), „Bună seara, Irina” (1980), și multe altele. În anul 2010 a apărut în filmul „Aurora”, semnat de Cristi Puiu, şi a jucat la Teatrul Mic rolul principal în spectacolul „Doamna noastră din Pascagoula”, după ultima piesă scrisă de Tennessee Williams, în regia lui Florin Fătulescu. Bogata sa activitatea fost încununată de o serie de premii şi distincţii: Premiul UNITER 2002 pentru cea mai bună actriţă, cu rolul doamnei Bering, din spectacolul „Spirit”, în regia Cătălinei Buzoianu (2004); Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (1978), pentru rolul din filmul „Înainte de tăcere”; Premiul UNITER (2006) pentru rolul principal din piesa „Cum gândeşte Amy”, în regia Cătălinei Buzoianu; Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER (2007); distincţia pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru Gloucester din „Lear”, regizat de Andrei Şerban, la Gala Premiilor UNITER (2009). În 2014, artista şi-a anunţat retragerea de pe scena Teatrului Mic şi Teatrului Foarte Mic. Un an mai târziu, în 2015, a primit o stea pe Aleea Timpului din Capitală. Tot în 2015 a făcut parte din juriul Galei celei de-a XXIII-a ediţii a Galei Premiilor UNITER şi a primit decoraţia regală Nihil Sine Deo din parte principesei Margareta. În anul 2016 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Criticii oferite de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru, pentru rolul Ranevskaia din spectacolul „Livada de vişini” de A. P. Cehov. Pe lângă rolurile interpretate pe scenă sau ecran, a dat viaţă multor personaje la teatrul radiofonic.
