Nu totul în prețurile rusești este determinat de dinamica cererii consumatorilor, pe care Banca Centrală (BC) încearcă să o influențeze, evidențiază o analiză publicată de cotidianul moscovit ”Nezavisimaia Gazeta”. Analiștii economici dau vina chiar pe Banca Centrală a Rusiei! În august, cele patru componente principale ale inflaţiei au fost, potrivit analiştilor, carnea şi păsările de curte, fructele şi legumele, benzina şi maşinile. Și în toate cazurile, creșterile de preț se datorează cel puțin parțial măsurilor guvernamentale sau forței majore la nivel de industrie. Inflația a deviat foarte mult de la ținta Băncii Centrale. Până la sfârșitul anului 2023, s-ar putea să nu fie de 4% sau chiar 5%, ci de 7,5%. Acest lucru reiese din prognoza actualizată a Ministerului Dezvoltării Economice, care a fost raportată de agențiile de presă. În același timp, într-o serie de cazuri există acum astfel de creșteri de prețuri pe care Banca Centrală va încerca să le atenueze, cu toate că acestea sunt cauzate nu doar de dinamica cererii consumatorilor. „Patru componente principale au determinat inflația actuală în luna august”, au spus experții de la canalul Telegram „Hard Figures” (participant la anchetele macroeconomice obișnuite ale Băncii Centrale), după analiza statisticilor. Acestea sunt carnea, fructele și legumele, benzina și mașinile – „contribuția lor totală a fost de aproximativ 80%”. „În aceste patru componente, o parte din creșterea prețului nu este deloc legată de cerere: aceasta este rezultatul unei creșteri a accizelor la produsele petroliere, o creștere a taxei de reciclare pentru mașinile importate în Federația Rusă și o modificare a limitei pentru taxa de export la cereale, care afectează prețurile cărnii”, au enumerat experții. Ei au menționat, de asemenea, și focarele de gripă aviară. Situația a fost agravată de creșterea prețului componentelor importate din cauza cursului de schimb al rublei. Potrivit Rosstat, în august, comparativ cu august 2022, cele mai scumpe produse alimentare dintre produsele alimentare au fost fructele și legumele – cu 20,4%, găinile – cu 14,5%, ouăle de pui – cu aproximativ 12%, peștele întreg congelat – cu aproape 10. %. Iar dintre produsele nealimentare, produsele din tutun au crescut cel mai mult ca preț în termeni anuali – cu aproape 10%, benzina – cu aproximativ 8%, iar medicamentele – cu peste 6%. „Transferul prețurilor a început din cauza devalorizării rublei, dar efectul este încă foarte limitat din cauza particularităților contabilizării prețurilor de către Rosstat, care subestimează foarte mult inflația în bunurile tehnologice, iar acesta este aproape în întregime un grup de bunuri direct sau indirect legate de importuri”, a spus, la rândul său, analistul financiar Pavel Ryabov (canal Spydell_finance). Mai mult, cursul rublei în sine, după cum clarifică analiștii, reacționează tot mai puțin și mai încet la măsurile Băncii Centrale. „Rata inflației a crescut foarte vizibil. Cea mai frapantă manifestare a acestui fapt este absența tradiționalei „deflații din august” (rețineți că, recent, nivelul actual al inflației săptămânale a fost constant mai mare decât media pe termen lung),” consideră experți de la Centrul de Analiză Macroeconomică.
Doi celebri economiști americani estimează că pierderile economiei SUA sunt de 100 de miliarde de dolari pe an!
Publicația românească ”Tribuna US” care apare la Chicago, face referire la un studiu recent publicat de Committee to Unleash Prosperity,...