Oficialitățile de la București par oarbe în fața demersului brutal al Budapestei de a acorda masiv cetățenia maghiară nu doar etnicilor maghiari din România, dar și românilor și mai ales rromilor care locuiesc, în principal, în localitățile transilvane. Guvernul de la Budapesta a declanșat în acest sens ceea ce s-ar putea numi operațiunea ”Casa maghiară”. Aceasta vizează crearea unei rețele de astfel de ”case” din ținutul secuiesc și până la Partium. Conform agenției de presă maghiare, www.hirado.hu, președintele UDMR, Hunor Kelemen, a declarat sâmbătă, 22 iulie la Miercurea Ciuc, în prezența reprezentanților guvernului maghiar prezenți la ceremonia de inaugurare a ”Casei Maghiare”, următoarele: ”Numele imobilului, Casa Maghiară (Magyar Ügyek Háza), este o expresie simplă, precisă şi expresivă, înseamnă reprezentarea intereselor. Ne-am asumat aceste sarcini, considerăm că este o activitate pentru consolidarea comunităţii. Încercăm să clădim o reţea de astfel de instituţii începând din Ţinutul Secuiesc până la Partium”. Denumirea de Partium se referă la teritorii din județele românești Arad, Bihor, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Sălaj și Timiș, din județul Hajdu-Bihar din Ungaria dar și la localitățile din regiunea Transcarpatia aflate acum în Ucraina. Scopul principal a fost dezvăluit în discursul rostit și de vice-premierul maghiar Zsolt Semjen: ”Nu este un secret că acesta este şi un obiectiv personal al vieţii mele. Mama mea este originară din Transilvania, aşa că ştiu ce înseamnă să fii numit, secole de-a rândul, bozgor”, a afirmat Zsolt Semjén, conform www.hirado.hu. Acesta a numit dreptate istorică faptul că maghiarii de peste graniţele Ungariei au devenit parte a naţiunii maghiare nu doar din punct de vedere cultural, ci şi din punct de vedere al dreptului comun, iar “1,1 milioane din conaţionalii noştri au devenit compatrioţi şi concetăţeni cu noi”. Vicepremierul ungar a subliniat că naţiunea maghiară este, pe de o parte, o naţiune culturală ţinută laolaltă de limba şi cultura maghiară şi de sentimentul destinului comun, iar pe de altă parte este şi o naţiune politică. “De aceea, a fost foarte important pentru noi să putem fi în acelaşi timp naţiune culturală şi, prin unificarea în temeiul dreptului public, naţiune politică, iar dobândirea cetăţeniei a făcut posibil tocmai acest lucru”, a subliniat în discursul său eminamente revizionist Zsolt Semjén. Clădirea din Miercurea Ciuc a fost cumpărată şi renovată de Fundaţia pentru Şcoală (Iskola Alapítvány) cu sprijinul Guvernului ungar. Clădirea, construită în anul 1902, are o suprafaţă utilă de 864 de metri pătraţi şi trei niveluri. Ea găzduieşte Asociaţia Organizaţiilor de Fermieri Secui (Székely Gazdaszervezetek Egyesülete), Fundaţia Eurotrans, care se ocupă de obținerea cetățeniei maghiare, şi Fundaţia Pro Economica. Valoarea totală a proiectului, inclusiv achiziţia şi renovarea, a fost de 293 de milioane de forinţi (aproximativ 772 000 euro). ”Casa maghiară” funcționează aproape în toate localitățile mari din Transilvania dar și în Moldova, la Bacău.
