România decimată de cancer! Rata mortalităţii este mai mare în rândul tinerilor!

Un raport al Comisiei Europene, realizat împreună cu OECD, arată că populaţia României este decimată de cancer! Cauzele identificate pentru această situaţie dezastruoasă sunt legate de lipsa prevenției, de programele de screening, aflate în fază incipientă. și de rata redusă de depistare precoce. România înregistrează rate de mortalitate extrem de ridicate la tineri și persoanele active, de până la 64 de ani, față de majoritatea țărilor europene, unde mortalitatea crește la persoanele în vârstă, care au mai mult de 65 de ani. În raportul dat publicităţii, se precizează: „Îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici. Se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire”, mai notează documentul. După bolile cardiovasculare, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces în România, cu 19% din totalul deceselor. În 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer, standardizată în funcție de vârstă, a fost cu 7% mai mare decât media UE. Raportul vine cu precizări înfiorătoare în ceea ce priveşte situaţia din ţara noastră. Dacă în celelalte ţări din Uniunea Europeană mortalitatea prin cancer a scăzut cu 10 %, în cazul bărbaţilor, şi cu 5% în cazul femeilor, în România aceasta a scăzut doar cu 1% în rândul bărbaşilor dar a crescut cu 1% în cazul femeilor. Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1% la 7% pe parcursul a zece ani. În România decesele s-au înregistrat în special în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, cu 64% mai mult decât în restul UE, în cazul bărbaţilor, şi cu 27 % mai mare, în cazul femeilor.