Terorismul, ca parte a conflictului asimetric existent la nivel global, își are originile în secolul al XIX-lea, ca o consecință a naționalismului modern, însă formele de manifestare ale acestuia sunt considerate a avea un nivel comparabil de vechime cu cea al războiului. [1]
Un prim pas spre înțelegerea situării terorismului între ”Lebădă Neagră” și dezlănțuire este familiarizarea cu definirea acestuia de către personalități importante din domeniul relațiilor internaționale, al studiilor de securitate, al științelor politice, etc.
Astfel, prima și poate chiar cea mai importantă definiție a principiului care se află la baza fenomenului terorist este consemnată în Arta Războiului, scrisă după strategul chinez Sun Tzu, în urmă cu aproximativ 2.500 de ani: „Ucide unul, înspăimântă zece mii”.[2]
În jurul anului 1978, Lee Hamilton, vicepreședinte al US National Commission on Terrorism, aprecia că fenomenul este constituit de acțiuni violente planificate, care au drept țintă structuri statale sau puteri organizaționale, în cadrul cărora sunt implicați un număr relativ redus de partizani.
Din punct de vedere militar, terorismul reprezintă un tip de conflict, redus ca intensitate, opus conflictului clasic, de tip armat, care degenerează, de cele mai multe ori, în război. Militarii își concentrează atenția, pe de-o parte, din punct de vedere strategic, asupra grupărilor teroriste și a statelor care asigură sponsorizarea, iar pe de altă parte, din punct de vedere tactic, asupra acțiunilor de natură teroristă, precum și a indivizilor.
Situația din ultimii doi ani
Cu toate că terorismul nu este un fenomen nou apărut, acesta se află într-o continuă ascensiune.
Un prim argument este legat de cea mai puternică facțiune teroristă de pe glob, ISIS. Conform statisticilor realizate în anii 2020 și 2021, de către The Meir Amit Intelligence and Terrorism Information Center, s-a constatat că numărul acțiunilor întreprinse de această facțiune teroristă, a fost similar: 2,718 în 2020 și 2,705 în 2021. Interesant de adus în discuție este faptul că apogeul atacurilor teroriste din anul 2021 a avut loc în luna Ramadanului. Din punct de vedere al numărului de victime înregistrat în cele două perioade menționate, situația se prezintă astfel: în anul 2020, au fost răniți și uciși 9,068 de oameni, iar în anul 2021, un total de 8,147 de oameni, în atacurile înfăptuite de ISIS.
Pe lângă evidența numărului de atacuri teroriste și victime, instituția a făcut o serie de constatări cu privire la ISIS:
- a) Provincia Khorasan din Afganistan a devenit importantă pentru membrii facțiunii – s-au înregistrat 82 de atacuri în anul 2020, dar în anul 2021, numărul acestora a crescut de peste patru ori. Se consideră că intensificarea acțiunilor ISIS desfășurate în această provincie are la bază factori precum: venirea la conducere a mișcării talibane, retragerea trupelor americane, abolirea vechiului regim.
- b) Acțiunile teroriste – componentă a războiului economic – ISIS a intensificat acțiunile caracteristice unui potențial război economic, care a fost conturat pentru a înspăimânta populațiile și pentru a crea prejudicii infrastructurii economice a diferitelor state, precum: Afganistan, Siria, Irak și Nigeria. Acesta se manifestă prin acțiuni precum: atacuri asupra puțurilor de petrol și liniilor de înaltă tensiune, asupra agriculturii și a evidențiat, în repetate rânduri, incapacitatea structurilor guvernamentale de a face față acestor situații.
- c) Noi regiuni luate în considerare – cu alte cuvinte, încercarea de extindere a grupării Statului Islamic în zone geografice vecine cu provinciile unde își desfășoară, în mod declarat, activitatea. În acest sens, s-au conturat două situații caracteristice acestui fenomen de spillover: pe de-o parte extinderea activității din regiunea Khorasan, până la granița pakistaneză, iar pe de altă parte, detectarea activității grupării în Uganda, în urma unor atacuri cu bombă desfășurate în capitala statului Kampala, soldate cu trei decese, conform Reuters.[3]
Dacă ne raportăm,particular, la spațiul geografic european, un factor care creează contextul perfect pentru inițierea atacurilor teroriste, este reprezentat de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina, întrucât toate eforturile materiale ale statelor europene și opinia publică sunt orientate către acest conflict, în susținerea Ucrainei.
Cel de-al doilea argument, vine pe fondul decesului fostului lider al grupării teroriste ISIS, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurachi, ucis în luna februarie a anului 2022, de o dronă americană, în Siria. Ulterior, a fost numit drept nou lider al organizației Abu Hassan al-Hashimi al-Qourachi, care este cel de-al treilea lider al mișcării radicale sunnite, de la crearea sa, în anul 2014. Acesta a solicitat susținătorilor să reinițieze atacurile teroriste pe continentul european, profitând de “lupta între cruciați”.[4]
Având în vedere situația prezentată mai sus, următorul pas este definirea ”Lebedei Negre” și înțelegerea legăturii dintre această noțiune și cea de terorism.
Lebăda Neagră
Este, prin definiție, un eveniment cu o probabilitate de producere extrem de incertă. Aceasta are trei caracteristici principale:
- Incapacitatea de a prezice apariția unei situații de acest tip, datorită rarității sale;
- Impact dezastruos;
- Definire retroactivă, fapt care conferă impresia de predictibilitate.
Mai mult decât atât, este un concept care îi aparține analistului de risc, profesorului de finanțe și eseistului de origine libanezo-americană,Nassim NicholasTaleb, pe care l-a detaliat în cartea cu același nume. Conform acestuia, “Lebăda Neagră este rezultatul limitărilor epistemice colective și individuale, în majoritate cauzate de încrederea în cunoaștere.”[5]
Un aspect important de menționat ar putea fi reprezentat de faptul că acesta a publicat prima ediție a romanului în anul 2007, cu un an înaintea producerii Crizei Financiare din anul 2008.[6]
Un exemplu de eveniment cu caracter de ”Lebădă Neagră”, poate fi considerat chiar Criza Financiară din 2008, amintită anterior, care a generat consecințe devastatoare și care a putut fi anticipată de un număr restrâns de indivizi.
Un alt caz asemănător, s-a petrecut în același an, în Zimbabwe, și a fost reprezentat de cel mai devastator val de hiperinflație al secoului XXI, care a atins vârful de peste 7.6 miliarde la sută – nivel aproape imposibil de prezis, consecințele acestuia putând cu ușurință să distrugă infrastructura economică a unui stat.[7]
Conform lui Taleb, există cinci consecințe care sunt determinate de incapacitatea noastră de adaptare a mentalității la ceea ce înseamnă ”Lebăda Neagră”:
Negăm existența ”Lebedei Negre”;
Evenimentele petrecute în trecut, nu sunt prezentate prin prisma ”Lebedei Negre”, deci nu ne încurajează să ne extindem orizontul de percepție;
Ne bazăm pe șabloane când este vorba de cuantificarea riscului și nu sunt luate în calcul și alte potențiale situații;
“Eroarea narativă”;
“Eroarea confirmării”.[8]
Pe baza caracteristicilor și definiției conceptului prezentate anterior, primul atentat terorist care s-ar încadra în tipare, este bineînțeles, cel din 11 septembrie 2001, deoarece a generat un număr catastrofal de victime, a avut un impact foarte important asupra sferei politice și, evident, nu a fost prevăzut.
Atacurile teroriste sunt, în sine, evenimente cu caracter destul de rar, dar ar fi greșit ca acestea, precum și probabilitatea de producere să fie ignorate. Pe baza cercetării diferitelor analize în domeniu, am mai identificat trei atacuri teroriste care, din punctul meu de vedere, se încadrează în noțiunea de ”Lebădă Neagră”:
- a) Atacurile cu bombă din 7 august 1998 asupra Ambasadei SUA din Africa de Est – la ora 10.30 s-a înregistrat prima explozie a unui camion în apropierea Ambasadei americane din capitala Kenya, Nairobi, iar câteva minute mai târziu, un alt camion a explodat în apropierea Ambasadei americane din Dar es Salaam. Aceste două explozii au fost orchestrate de către facțiunea teroristă Al-Qaeda și au provocat moartea a 224 de persoane și rănirea a peste 4000, precum și pagube materiale importante.[9]
- b) Masacrul de Crăciun, din anul 2008, din Congo – care se încadrează în conceptul de ”Lebădă Neagră”, tocmai datorită faptului că a fost comis de o grupare teroristă creștină: Armata de Rezistență a Domnului din Uganda, care intensifică gradul de incertitudine cu privire la producerea evenimentului.
În fapt, atacurile s-au extins, până în luna ianuarie 2009, dar cele mai catastrofale acțiuni teroriste s-au petrecut pe parcursul a 48 de ore, în zilele de Crăciun. Gruparea a planificat momentul pentru serbările de Crăciun, întrucât presupuneau adunări consistente de oameni, numărul victimelor și al pagubelor, în general, fiind direct proporțional și reprezentând contextul perfect pentru îndeplinirea scopurilor facțiunii. Rezultatele catastrofale ale evenimentului se reflectă în decesul a peste 850 de civili și răpirea a peste 160 de copii. De menționat faptul că atacuri în cadrul cărora au fost utilizate tactici similare, au avut loc și în regiuni precum Sudanul de Sud.[10]
- c) Masacrul de la CampSpeicher, din 2014 – este, de asemenea, unul dintre atacurile teroriste cu cele mai multe victime din istorie, a avut loc în cetatea Sayhundin Tikrit, unde au fost executați peste 1700 de membri șiiți ai ISF. Acest atac a fost orchestrat de doar 100 de luptători ISIS, care au reușit să îndeplinească și un obiectiv psihologic: supremația luptătorilor săi.
Conform surselor de specialitate, ISIS și-a asigurat avantajul în raport cu adversarii săi prin războiul informațional, purtat prin intermediul Internetului, precum și centrarea armamentului pe armata convențională.[11]
Je suis Charlie
Foarte important de menționat este că terorismul, pe lângă caracterul de ”Lebădă Neagră”, are și o natură explozivă, fapt care îl poate face oarecum predictibil .
Un exemplu elocvent, poate fi reprezentat, din punctul meu de vedere, de atacul terorist din data de 7 ianuarie 2015, asupra revistei franceze ”Charlie Hebdo”, care și-a câștigat reputația prin satirizarea diverselor personalități. Spre deosebire de celelalte atacuri teroriste petrecute până la acel moment, dacă nu, chiar și ulterior, acesta se distinge prin faptul că putea fi clar anticipat și prevenit.
La acel moment și chiar înainte de producerea evenimentului, comunitatea franceză ar fi trebuit să fie conștientă de faptul că satirizarea Profetului Mohamed este imposibil să nu atragă după sine un răspuns violent din partea adepților religiei Musulmane.
Este destul de dificil de imaginat cum ar putea o anumită persoană să găsească o sursă de amuzament în caricaturizarea Profetului sub forma unui terorist, chiar și pentru persoanele care îmbrățișează umorul negru.
Mai mult decât atât, chiar dacă majoritatea atentatelor teroriste au la bază dorința de impunere a ideologiei Islamiste, nu au existat situații în care să fie realizate satire la adresa lui Iisus Hristos de către adepții acesteia.
Practic, așa cum a relatat și Asma Baelas, fost profesor de științe politice, pentru Al Jazeera, satirizarea Profetului reflectă dorința de impunere a dominației asupra musulmanilor, prin mijloace prin care acest deziderat nu s-ar putea realiza din punct de vedere fizic sau legal.[12]
De menționat este și faptul că Uniunea Organizațiilor Islamice Franceze, împreună cu Marea Moschee din Paris, au invocat legile antirasiste, incriminând revista cu privire de incitare la ură împotriva musulmanilor. [13]
Prin urmare, se poate observa astfel că, pe de-o parte, fenomenul terorist poate fi privit prin prisma Lebedei Negre, iar pe de altă parte, că există situații, ca în cazul atentatului terorist din 7 ianuarie 2015, când neprevăzutul poate fi, totuși, prevăzut.
Cu alte cuvinte, ca o părere strict personală, fenomenul terorist poate avea o natură dublă: ”Lebădă Neagră” și acțiune fulminantă.
BIBLIOGRAFIE
Baela, Asma. Reprinting the Charlie Hebdo cartoons is not about free speech. fără an. https://www.aljazeera.com/opinions/2020/9/10/reprinting-the-charlie-hebdo-cartoons-is-not-about-free-speech (accesat iulie 28, 2022).
Berardinelli, A.C. Daesh: Modern terror in the Levant. fără an. https://cdainstitute.ca/vimy-paper-42/ (accesat iulie 28, 2022).
Butnariu, Mariana. Noul lider al ISIS vrea reluarea atentatelor în Europa. fără an. https://www.gds.ro/politica/international/2022-04-18/noul-lider-al-isis-vrea-reluarea-atentatelor-in-europa/ (accesat iulie 27, 2022).
Chaliand, Gérard, și Arnaud Blin. Istoria Terorismului din Antichitate până la Daesh. București: Polirom, 2018.
History. U.S. embassies in East Africa bombed. fără an. https://www.history.com/this-day-in-history/u-s-embassies-in-east-africa-bombed (accesat iulie 27, 2022).
Human Rights Watch. The Christmas massacres: LRA attacks on civilians in Northern Congo. fără an. https://reliefweb.int/report/democratic-republic-congo/christmas-massacres-lra-attacks-civilians-northern-congo (accesat iulie 28, 2022).
Le Petit Larouse, en couleur. Paris: Larousse, 1995.
Petrikowski, Nicki Peter. Charlie Hebdo shooting. fără an. https://www.britannica.com/event/Charlie-Hebdo-shooting (accesat iulie 28, 2022).
Taleb, Nassim Nicholas. Lebăda Neagră. București: Curtea Veche Publishing, 2018.
The Investopedia Team. Black Swan. fără an. https://www.investopedia.com/terms/b/blackswan.asp (accesat iulie 27, 2022).
The Meir Amit Intelligence and Terrorism Information Center. Summary of ISIS activity arount the Globe in 2021. fără an. https://www.terrorism-info.org.il/en/summary-of-isis-activity-around-the-globe-in-2021/ (accesat iulie 25, 2022).
[1] Gérard Chaliand, Arnaud Blin, Istoria Terorismului din Antichitate până la Daesh, (București: Polirom, 2018), 17.
[2] Le Petit Larouse, en couleur, (Paris: Larousse 1995), 1002.
[3] The Meir Amit Intelligence and Terrorism Information Center, Summary of ISIS activity arount the Globe in 2021, https://www.terrorism-info.org.il/en/summary-of-isis-activity-around-the-globe-in-2021/, accesat la 25 iulie, 2022.
[4] Mariana Butnariu, Noul lider al ISIS vrea reluarea atentatelor în Europa, https://www.gds.ro/politica/international/2022-04-18/noul-lider-al-isis-vrea-reluarea-atentatelor-in-europa/, accesat la 27 iulie, 2022.
[5] Nassim Nicholas Taleb, Lebăda Neagră, (București: Curtea Veche Publishing, 2018), p.19.
[6] The Investopedia Team, Black Swan, https://www.investopedia.com/terms/b/blackswan.asp, accesat la 27 iulie, 2022.
[7]Ibidem.
[8] Nassim Nicholas Taleb, p.79.
[9] History, U.S. embassies in East Africa bombed, https://www.history.com/this-day-in-history/u-s-embassies-in-east-africa-bombed, accesat la 27 iulie, 2022.
[10] Human Rights Watch, The Christmas massacres: LRA attacks on civilians in Northern Congo, https://reliefweb.int/report/democratic-republic-congo/christmas-massacres-lra-attacks-civilians-northern-congo, accesat la 28 iulie, 2022.
[11]A.C. Berardinelli, Daesh: Modernterror in the Levant, https://cdainstitute.ca/vimy-paper-42/, accesat la 28 iulie, 2022.
[12] Asma Baelas, Reprinting the Charlie Hebdo cartoons is not about free speech, https://www.aljazeera.com/opinions/2020/9/10/reprinting-the-charlie-hebdo-cartoons-is-not-about-free-speech, accesat la 29 iulie, 2022.
[13]Nicki Peter Petrikowski, Charlie Hebdo shooting, https://www.britannica.com/event/Charlie-Hebdo-shooting, accesat la 29 iulie, 2022.
