Ministerul Afacerilor Externe a transmis o reacție dură la noua lege a minorităților naționale adoptată în Ucraina. MAE român solicită autorităților de la Kiev să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare. Legea minorităților naționale din Ucraina a fost votată pe 13 decembrie în Parlamentul de la Kiev și trimisă spre promulgare președintelui Zelenski, care urmează să o analizeze. Legea nu rezolvă problemele învățământului în limba română, notează cotidianul ”Liberatea”. Românii din actuala Ucraină susțin că, în noua lege a minorităților, ca bază s-a luat tot legea din 2017, care nu permite copiilor de diverse etnii să studieze materiile în limbile lor, deși până în 2017 se putea. Se păstrează ideea de „cote lingvistice în educație”: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu și tot mai puține în limba maternă. Efectul va fi acela că limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina. Românii din Ucraina au așteptat cu nerăbdare adoptarea acestei legi, recomandată și de Comisia de la Veneția. Ei au sperat, alături de alte minorități, că această lege va introduce amendamente în legea educației, prin revenirea la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană. Dar nu este așa. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei ”limbi moldovenești”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația in limba română. Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparținand comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în Romania persoanele apartinând comunității ucrainene.
