Vizita cancelarului german Olaf Scholz la Beijing a fost tratată ca un succes împotriva lui Putin. Și asta doar pentru că președintele chinez Xi Jinping a condamnat amenințările cu arme nucleare ale Rusiei. În realitate, Germania tocmai l-a înlocuit pe hulitul și nefrecventabilul locatar de la Kremlin cu Xi Jinping, într-o încercare disperată a Berlinului de a-și reveni din criza economică. Parteneriatul strategic cu Rusia este acum înlocuit cu un parteneriat și mai strâns cu un XI Jinping decis ca până în 2049 să așeze China pe locul de lider mondial în locul SUA. Germania este prima, dar și cea mai importantă putere europeană care marșează deschis de partea Chinei,, ceea ce va avea un efect de domino și asupra altor liderilor europeni care contează, într-un joc pe care China știe să-l joace cu mult mai bine decât ei, și anume ”cumpăratul”. Vineri, chiar în timpul vizitei lui Scholz, agenţia chineză China Aviation Supplies, responsabilă pentru achiziţiile de aeronave, a semnat oficial comanda pentru cumpărarea a 140 de avioane Airbus, în valoare de 17 miliarde de dolari, ceea ce constituie o grea lovitură pentru compania americană concurentă Boeing. Acordul include 132 de aeronave din gama A320 şi opt avioane A350. Toate sunt comenzi preexistente, unele includ o comandă pentru 292 aeronave anunţată mai devreme în acest an, a precizat grupului aeronautic european. De altfel, Radio China Internațional a și transmis că vizita la Beijing a cancelarului german a reușit să ”polarizeze atenția lumii”. Analiștii chinezi au dat o și mai mare importanță evenimentului, punându-l într-o lumină oarecum proastă pe Scholz. Aceștia au notat că este primul lider mondial care a venit la Beijing pentru a-l felicita pe Xi Jinping după realegerea sa pentru un al treilea mandat în fruntea Partidului Comunist Chinez. Dar pe Olaf Scholz prea puțin pare să-l intereseze aprecierile făcute în China atâta timp cât scopurile sale au avut la bază rațiuni pur economice. Înainte de plecarea la Beijing, Scholz a făcut o declarație pentru ziarul „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, în care a și spus clar că ”în pofida schimbărilor situației internaționale, China rămâne un important partener economic și comercial al Germaniei și al Europei și că statul german nu dorește să se decupleze de China, pentru că în problemele internaționale, aceasta joacă un rol esențial și cele două țări trebuie să urmărească parteneriatul corespunzător intereselor ambelor părți”. Iar interesul german a fost demonstrat prin prezența în delegație cu care a plecat în China a unor oameni de afaceri importanți, mai ales că drumul spre Beijing îi fusese ”asfaltat” cu o lună mai devreme de Martin Brudermüller, președintele executiv al gigantului industriei chimice german BASF. În luna septembrie a acestui an, în orașul chinez Zhanjiang a avut loc ceremonia de inaugurare a proiectului corporației BASF, în valoare de 10 miliarde de euro. Cei care altădată promovau la Berlin intereslee rusești, cum este cazul fostului ministru german al Apărării, Rudolf Scharping, promovează acum deschis importanța relațiilor Germaniei cu China. Într-un articol publicat în revista germană de politică ”Cicero”, ex-ministrul susține că ”discuțiile de la Beijing dintre Germania și China sunt foarte importante pentru interesele Germaniei și Europei. Germania, Europa și China depind toate de accesul liber la piețele mondiale, de securitatea materiilor prime energetice și de stabilitatea socială adusă de acestea”. Este clar că Germania nu a dorit să piardă timpul în a-și crea o altă dependență economică după pierderea celei rusești. Mai mult decât atât, nemții întrevăd o retensionare a relațiilor cu Washingtonul, mai ales în condițiile revenirii republicanilor la putere. Și atunci s-au gândit că este bine ca Europa să decidă în favoarea Chinei. și asta în condițiile în care politica americană încearcă să construiască o largă coaliție mondială pentru a stăvili elanul economic și militar al Chinei.
Cristian Pohrib
