Tensiunile au escaladat duminică, în zona de graniţă dintre Serbia şi Kosovo. Începând de la ora 17:00, s-au făcut auzite sirenele anti-aeriene în micul oraș Mitrovica de Nord, locuit în principal de sârbi. Tototadă, a început baricadarea cu camioane pline cu pietriș și alte mașini grele a drumurilor care duc la cele două puncte de trecere a frontierei, Jarinje și Bernjak, iar cetățenii au început să se adune în centrele orașelor. Protestatarii furioși ar fi bătut mai mulți albanezi, care treceau pe drumurile care fuseseră blocate și unele mașini ar fi fost atacate.
Tensiunile dintre cele Kosovo și Serbia au rămas ridicate ridicate, după ce Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, în urmă cu 14 ani. Pacea fragilă a statului Kosovo este menținută de o misiune NATO care are 3.770 de militari la sol. NATO-KFOR a transmis un comunicat în care se precizează că monitorizează lucrurile pe teren în Kosovo, ca de obicei, că are mandat din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a interveni dacă lucrurile merg prost şi că este în legătură cu autoritățile din Serbia și Kosovo.
Vehicule blindate ale forțelor speciale din Kosovo au fost filmate în orașul Kosovska Mitrovica. Poliția din Kosovo a anunțat că într-o localitate din nord cu populație majoritar sârbă au fost auzite împușcături „unele în direcția unităților de poliție”. Directorul poliției, Samedin Mehmeti, a declarat pentru Balkan Insight că „nu există răniți”. Premierul Kosovo, Albin Kurti, a confirmat că au fost trase focuri de armă, cu precizarea că au fost trase de grupări paramilitare controlate de guvernul Serbiei în nordul țării. Kurti a îndeamnat la calm și la prudență, în ceea ce privește dezinformarea.
Surse preluate de presa internaţională sugerează că Serbia ar pregăti invadarea statului Kosovo, acuzând un presupus genocid al etnicilor sârbi. Duminică seară, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, un susținător deschis al regimului Putin, a susţinut un discurs către țară: „Cer pace, mă rog pentru pace. Fac apel, atât la sârbi, cât și la albanezi, păstrați pacea! Atmosfera este adusă la punct de fierbere, sârbii nu vor mai tolera nicio cruzime, aproape că am îngenuncheat în fața lor și i-am rugat și, în final, am primit o promisiunea. Situația este foarte complicată”. Aleksandar Vucic a avertizat: „Dacă nu vor să păstreze pacea, vă spun, Serbia va câștiga”.
Conflictul între sârbii din localitățile din zona de graniţă și poliția din Kosovo ar fi izbucnit în momentul în care poliţiştii au încercat să pună în aplicare o decizie a guvernului de la Priștina, privind obligativitatea înmatriculării mașinilor de către autoritățile kosovare. Decizia, care trebuia să intre în vigoare pe 1 august, prevede ca cetățenilor care dețin documente ale Republicii Serbia, la intrarea în Republica Kosovo, să li se elibereze certificate înlocuitoare pentru documente. În regiune, sârbii sunt majoritari. Măsura, care urma să fie validă timp de trei luni, a fost văzută de Belgrad drept cauză de criză majoră. În urma escaladării tensiunilor din zonă, guvernul de la Priștina a amânat aplicarea deciziei.
În urmă cu un an, după ce sârbii locali au blocat aceleași drumuri, tot din cauza plăcuțelor de înmatriculare, guvernul kosovar a desfășurat forțe speciale de poliție, iar Belgradul a trimis avioane de luptă aproape de graniță.
La 14 ani după ce Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, circa 50.000 de sârbi, care locuiesc în nordul regiunii, refuză să recunoască autoritatea guvernului de la Priștina. În context, încă folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe.
Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de 117 de țări, dar nu și de Serbia şi nici de Rusia. De asemenea, cinci țări membre UE, respectiv Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania, nu au recunoscut statul Kosovo, pentru a evita încurajarea tendințelor centrifuge ale unora din regiunile lor. Kosovo nu a reușit să devină membru al ONU, din cauză că peste 30% dintre cele 193 de state membre nu-i recunosc independenţa. Cele două țări vecine s-au angajat, în 2013, la un dialog mediat de Uniunea Europeană, pentru a încerca să rezolve problemele restante, dar s-au înregistrat prea puține progrese.
Kremlinul s-a arătat loial regimului Vucic şi de data asta. Purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a blamat ceea ce ea a numit „reguli discriminatorii fără temei” impuse de autoritățile din Kosovo.
