Clădirile publice din oraşul german Hanovra nu mai primesc apă caldă, iar la Berlin, iluminatul multor monumente și clădiri istorice a fost sistat. Alte oraşe din Germania, precum Augsburg din landul Bavaria, au introdus, deja propriile, măsuri, precum închiderea fântânilor publice.
Situat în Saxonia Inferioară, cu o suprafaţă de circa 204 km² şi o populaţie de 543.247 locuitori, Hanovra este primul mare oraş care a oprit apa caldă, după ce Rusia a redus semnificativ furnizarea gazelor către Germania. Populaţia a fost avertizată că vor fi aplicate măsuri drastice de reducere a gazelor şi vor fi impuse taxe suplimentare la facturile la energie.
Apa caldă nu mai este disponibilă pentru spălatul mâinilor în clădirile publice sau în duşurile de la piscine şi săli de sport, iar fântânile publice sunt oprite, pentru a economisi energie. De asemenea, nu mai sunt proiectate lumini pe timp de noapte pe clădirile importante din oraş, precum primăria şi muzeele. Totodată, sunt interzise aparatele portabile de aer condiţionat, radiatoarele şi caloriferele. Măsurile de economisire sunt aplicate şi în cazul sistemului de încălzire. Clădirile publice nu vor avea încălzire, din aprilie, până la sfârşitul lunii septembrie, în fiecare an, cu temperaturi limitate la maximum 20 de grade Celsius în cameră pentru restul anului, cu unele excepţii.
Potrivit primarului Belit Onay obiectivul administraţiei publice din Hanovra este reducerea consumului de energie al oraşului cu 15%, ca reacţie la o lipsă iminentă de gaz, care a reprezentat o provocare semnificativă pentru marile oraşe. Obiectivul de reducere cu 15% adoptat de Hanovra corespunde obiectivului la nivelul Uniunii Europene, de a reduce dependenţa de gazul rusesc.
Efortul Germaniei de economisire a energiei se simte şi în Berlin, unde iluminatul mai multor monumente și clădiri istorice a fost sistat. Circa 200 de clădiri emblematice, inclusiv Coloana Victoriei, Castelul Charlottenburg și clădirea primăriei, nu vor mai fi iluminate în timpul nopții. Capitala Germaniei va economisi, astfel, energia utilizată de cele 1.400 de proiectoare alocate iluminării acestor obiective.
Autorităţile din Germania au confirmat, săptămâna trecută, că o suprataxă de gaz planificată pentru clienţi ar putea fi mult mai mare decât se aştepta anterior, în efortul de a încerca să se asigure că întreprinderile energetice nu vor da faliment în lunile următoare. ”Nu putem spune, deocamdată, cât va costa gazul în noiembrie, dar vestea proastă este că, cu siguranţă, sunt câteva sute de euro pe locuinţă”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck. Potrivit calculelor făcute de analiştii economici, suprataxa ar putea costa familiile cu 500 de euro în plus pe an.
Măsurile de economisire a energiei reprezintă efectul crizei gazelor din Rusia, în condiţiile în care Germania s-a bazat multă vreme pe această resursă, pentru satisfacerea nevoilor energetice. Germania luptă, acum, pentru a stica rezerve înainte de iarnă.
Berlinul a acuzat recent Moscova că limitează fluxul de gaze, ca represalii pentru sancţiunile impuse de Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina. Rusia a dezminţit, însă, acuzaţiile Germaniei. Livrările de gaze din rusia reprezintă, în prezent, circa un sfert din nevoile Germaniei, comparativ cu mai mult de jumătate înainte de război.
