Comisia Europeană a adoptat, miercuri, Pactul verde, un pachet de propuneri novatoare menite să ajute la refacerea ecosistemelor degradate până în 2050, pentru a însănătoşi natura Europei. Sunt vizate, de la terenuri agricole, ape şi păduri, până la medii urbane. Pactul verde conţine şi propuneri privind reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor şi a și a riscurilor provocate de acestea, până în 2030. Sunt propuneri legislative importante, care dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator”. Comisia Europeană dă asigurări că vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în Uniunea Europeană și în întreaga lume.
Pactul verde este un pachet de măsuri esențial pentru evitarea prăbușirii ecosistemelor, pentru salvarea biodiversităţii și pentru prevenirea efectelor dramatice ale schimbărilor climatice. Refacerea zonelor umede, a râurilor, a pădurilor, a pajiștilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane ale UE și a speciilor pe care le găzduiesc este o investiție esențială și eficientă din punctul de vedere al costurilor în securitatea alimentară, reziliența la schimbările climatice, sănătate și bunăstare. Noile norme privind utilizarea pesticidelor au scopul de a reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE. Vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le înregistrăm, deja, din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor cauzată de pesticide. arată Executivul european.
Este pentru prima dată când Executivul de la Bruxelles propune un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele degradate ale bătrânului continent și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele. Conform propunerii de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic, pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale Uniunii Europene, până în 2030, și, ca, până în 2050, aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.
Actul legislativ va contribui la dezvoltarea experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, precum restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării, pentru a permite refacerea naturii. Asta nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate. Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Demersurile de refacere presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe.
Pactul verde va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități. Potrivit actualului cadru financiar multianual, circa 100 de miliarde euro vor fi puse la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.
