La Târgu Lăpuș, poezia a purtat ie și poeții veșnicie

Un festival de tradiții românești în Maramureș nu ar mai mira pe cineva, nici măcar pe străini. În schimb, un festival național intitulat ”Zilele Ieii, Zilele Poeziei”, sigur surprinde în mod plăcut. Organizat de Prof. Dr. Valeria Bilț, o maramureșeancă frumoasă și hotărâtă așa cum sunt maramureșencele, festivalul a întrunit peste 50 de scriitori din toată țara. Unii mai cunoscuți, alții mai puțin. De fapt, acesta se pare ca a fost și conceptul acestui festival inedit: de a-i pune alături pe scriitorii consacrați (nu vreau să dau nume pentru a nu stârni furtunile orgoliilor) cu scriitori aflați la început de suferință întru scriere. Și nimeni nu a crâcnit când s-a trecut, de exemplu, de la poezia Maestrului Nicolae Băciuț, recitată de autor cu o nuanță parcă venită celest din recitalurile stănesciene, până la diafanele metafore și sentimente exprimate cu inocență scriitoricească a unor poetese sensibile până la lacrima serii. Și seară de seară, în Țara Lăpușului, Ia se făcea pavăză de poezie și poeții își purtau prima veșnicie prin orășelul care mocnește românește sub poverile unei realități românești crude, dar de înfruntat. Așa cum face și Mitru Leșe, fostul ofițer care a dezbrăcat haina militară și și-a pus eșarfa de edil așa cum își punea pe vremuri diagonala peste uniformă. Un primar obligat în acele zile să treacă de la oină la poezie și de la poezie la film (în perioada festivalului de poezie se desfășura și Campionatul Național de Oină si TIF-ul era acolo în micuțul târg) și invers. Un primar care a reușit să atragă din fonduri europene (un subiect la care sigur vom reveni) aproape 28 de milioane de euro pentru orășelul cu puțin peste 11.000 de suflete. A fost doar a doua ediție a Festivalului Național de Literatură, Artă și Tradiții ”Zilele Iei, Zilele Poeziei”. Ceea ce vreau să rețineti, și aici mă adresez în primul rând scriitorilor care cred că au urcat deja treptele Olimpului, este că nu știți cât de jos vă aflați față de Strâmbu Băiuț din Munții Lăpușului! Multe ar fi de scris! Dar mai bine ar fi să vă rezervați locuri la viitoarea ediție a festivalului! Fie că scrieți, fie că nu! Să vedeți cum poezia română se îmbracă-n ie și poeții-n veșnicie!