Co-autorul Raportului național de literație, Dragoș Iliescu, susține că problemele legate de analfabetismul funcțional pot fi rezolvate mai ușor dacă sunt depistate în timp. “Singurele date sistematice pe care le avem sunt din PISA care măsoară nivelul copiilor la 15 ani. Când la 15 ani te trezești că 40 la sută din populația școlară nu funcționează foarte bine, e normal să faci un pas în spate să zici: dar la 14 ani cum era? La 10 ani cum era? La șase ani cum e nivelul? (..) E normal să te gândești că nu tot timpul nivelul elevilor a fost la fel,” susține Dragoș Iliescu, conform Edupedu.ro. Colectarea datelor cu ajutorul testelor de „literație” puse gratuit la dispoziție de platforma Alfabetar și Brio s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul Ianuarie 2021 – Aprilie 2022, potrivit metodologiei prezentate. Spre deosebire de testele PISA care măsoară nivelul de literație pentru categoria de vârstă de 15 ani, testele de evaluare făcute prin platforma gratuită Alfabetar sunt aplicate pe copiii la școală între 6 -14 ani, ceea ce poate ajuta la depistare din timp a unor probleme legate de analfabetism, spune Dragoș Iliescu, chief scientist la Brio. Raportul realizat pe 47.000 de elevi din școala primară și gimnaziu, dintr-un total de 1580,3 mii de elevi înscriși în anul școlar 2020-2021, arată că pe fiecare categorie de vârstă media scorurilor obținute de băieți este mai mică decât media scorurilor obținute de fete, cu toate că frecvența de testare în rândul băieților este mai mare comparativ cu frecvența de testare în rândul fetelor (52% de băieți au fost testați față de 48% fete). În concluzie, pe toate categoriile de vârstă cuprinse în eșantion (6-14 ani) fetele au nivelul de performanță mai mare pe localizarea, înțelegerea și sintetizarea informației, cu o diferență cuprinsă între 2.24 – 3.98 puncte. În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare), arata una dintre concluziile Raportului.
